eXTReMe Tracker
Biserica
Arhitectura
Pictura murală
Home

Micalaca Nouă a apărut și s-a dezvoltat în perioada interbelică, fiind o prelungire spre vest a cartierului de azi Micălaca (denumită acum „veche”), fostul sat Ytelaka, menționat documentar în anul 1177, ca o donație a regelui Béla III către capitlul din Orod (comuna Vladimirescu, fosta Glogovăț).

Încă de la început, locuitorii acestei noi așezări, în mare parte români, s-au dovedit buni creștini, dornici să-și ducă viața sub oblăduirea bisericii. În acest scop, pe data de 10 mai 1925, intervin la forurile superioare bisericești pentru înființarea unei parohii ortodoxe. Ministerul Cultelor și Artelor, cu o adresă din 18 septembrie 1925, acceptă înființarea parohiei care număra atunci 408 credincioși. Primele slujbe religioase au fost oficiate într-o sală de curs a școlii primare de pe strada Fabius. Primul preot slujitor a fost părintele consilier Caius Turicu (1925-1927). De atunci și până în prezent, un șir de preoți vrednici a păstorit în această parohie: Cornel Mureșan (1927-1928), Romulus Furdui (1928-1939), Ioan Buțiu (1939-1956), Dumitru Gornic (1956-1959), Aurel Jiva (1959-1973), Victor Biliboacă (suplinitor) și Terentie Mihiț (1973), Nicolae Marcu (1974-2014), Miron Iercan (1979-2003), Gheorghe Oprea (1997-2003), iar din 2004 Adrian Bara si Marcel Marcu.

Biserica

Prin strădania credincioșilor și sub păstorirea preotului paroh Romulus Furdui, la 8 septembrie 1930 s-a pus și s-a sfințit piatra fundamentală a actualei biserici cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”. Construirea bisericii a durat patru ani (1930-1934) și a fost efectuată conform proiectului arhitectului Silvestru Rafiroiu, cel care a conceput și „Crucea Martirilor” („Troița”) din parcul Eminescu, precum și alte edificii din Arad.

Biserica este așezată pe un soclu înalt de piatră cioplită, zidurile sunt de cărămidă, iar acoperișul este învelit cu tablă. Lungimea sa este de 17,50 m, iar lățimea de 8 m. Interiorul bisericii are o capacitate de 350 de credincioși.

Situată lângă șoseaua Arad-Deva (Calea Radnei, azi strada Iuliu Maniu), ea se află sub nivelul acesteia, datorită construirii viaductului de deasupra căii ferate Arad-Timișoara, în anii ’77-’78, fapt care a determinat o înălțare corespunzătoare a șoselei însăși.

Arhitectura

Biserica „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” este construită pe un plan triconc, cu două turle octogonale, una pe naos și cealaltă pe pronaos. Absida altarului și absidele laterale sunt ridicate pe cinci laturi ale unui poligon. În interior, absidele sunt semicirculare. Pronaosul este supralărgit (4x8m). În dreptul lui, în exterior, a fost plasată o construcție specială care adăpostește scara de urcare în balcoanele pronaosului. La nivelul balcoanelor a fost construit un cafas amplu, sprijinit pe stâlpi puternici.

Plastica arhitectonică evocă pe cea de la biserica mănăstirii Dealu, ctitorită de Radu cel Mare, în anii 1499-1501, model preluat de principalele monumente de arhitectură religioasă din Țara Românească, în secolele al XVI-lea și al XVII-lea. Un brâu median, cu secțiune semicirculară, împarte fațadele în două registre. Registrul inferior este decorat cu panouri dreptunghiulare de tencuială, marcate de muluri cu profil semicircular. Registrul superior este prevăzut cu arcaturi oarbe, animate în interior cu cercuri realizate în mulură cu aceeași secțiune semicirculară.

Motivul arcaturii este reluat, la dimensiuni mai mici, la baza celor două turle. Tamburii turlelor au pe fiecare față câte o fereastră, marcată de un ancadrament cu profil în retragere, terminat cu un arc semicircular. Ferestrele sunt surmontate de o arcatură continuă, alcătuită din trei șiruri de denticuli. (Motivul denticulilor este repetat la baza acoperișului turlelor.)

Această succesiune pe verticală a arcelor cu profil semicircular subliniază tendința de lansare a edificiului bisericii, a cărei siluetă, admirabil proporționată, zveltă, cu o ornamentație minimă, dar cu un efect estetic maxim, se impune ca o realizare remarcabilă a arhitecturii de tradiție bizantino-românească din județul nostru.

În final, menționăm un amănunt: pe fațada de Vest a bisericii, în cele două panouri elaterale din registrul inferior, arhitectul Silvestru Rafiroiu a amplasat două nișe, în care, în anul 2004, pictorul arădean Corneliu Artimon a reprezentat portretele Arhanghelilor Mihail și Gavril.

Pictura murală

Pictura murală acoperă pereții, bolta și suprafața interioară a turlei de pe naos. Ea a fost executată în anii 1943-1944, de către pictorul Cornel Cenan din Cluj, un reprezentant de seamă al stilului neobizantin românesc din acea vreme. Luând în considerare dimensiunile bisericii și posibilitățile oferite de suprafețele ce urmau să fie pictate, având în vedere numărul restrâns al acestora, pictorul a adoptat un program iconografic redus la esențial. Posedând un deosebit simț al monumentalului, Cornel Cenan a preferat scenele ample, dar cu puține personaje, încât ele pot fi „citite” cu ușurință de cei care le privesc. Mesajul biblic și tâlcul scenelor pictate își găsesc calea directă spre mintea și inima credincioșilor. S-a născut astfel un ansamblu pictural aerisit, impunător, înnobilat de un colorit adecvat. Predomină un roșu prețios și un albastru calm care generează o atmosferă propice reculegerii.

În tratarea formelor, Cornel Cenan a recurs la o stilizare avântată, care îmbină verva cu tendința decorativă. Mai ales în redarea vestimentației personajelor sfinte, el a introdus o mișcare, uneori o învolburare aproape „barocă”, departe de hieratismul sever tradițional. Totodată, chipurile unor sfinți au dobândit un caracter mai pregnant uman. Unele reprezentări, cum ar fi cele ale prorocilor, au devenit veritabile portrete. Nimic nu impretează însă asupra trăsăturilor decorative ale ansamblului pictural. Tendința decorativă este susținută și de plasarea scenelor și a portretelor de sfinți în chenare decorative fastuoase, în care predomină vrejul și frunza de acant redată într-o stilizare sofisticată. Toate aceste elemente, enumerate mai sus, se armonizează într-o pictură, în același timp, clară și somptuoasă, monumentală și decorativă.

Autor: Horia Medeleanu

Sub oblăduirea pr. ic. stavr. Nicolae Marcu - paroh (1974-2014)
și a Consiliului Parohial (din anul 2005)

home | sus